Cu blogul la Cluj!

Cam de jumătate de an tot zic că vin la Cluj și abia am ajuns. Stând aici mă întreb ce mi-a luat așa mult, ce-i drept, nici nu îmi vine să plec acasă, încă. Dacă tot am ajuns, merită să îi fac puțină publicitate, evident, cu un strop de subiectivitate.

Dacă acasă spuneam că se topesc așteptările, aici nici măcar nu am avut unele pentru că am fost luată prin surprindere. Auzind niște copii în fața blocului, mă gândeam cum ar fi fost să pot pune pe foaie accentul lor, pentru că îmi place foarte mult. Am încredere că o să vă imaginați singuri.

1003116_10151626977878670_2005514373_n

Am avut câteva gânduri de a mă muta în Cluj, dar îmi era frică să nu îmi fie cumva dor de Timișoara, momentan nu am nici un dor. Singurul loc pe care nu îl pot compara este Piața Unirii din Timișoara, nu am văzut nici un loc unde mi-ar plăcea mai mult să mă relaxez. În afară de asta, multe comparații se pot face. Cel mai important aspect care poate fi comparat se referă la oamenii de aici, care îmi plac mult mai mult. Mi-am relaxat puțin ochii, pentru că nu am fost izbită de reflexia a foarte multe bling-bling-uri, chiar dacă am văzut câteva am fost liniștită.

Un aspect negativ, din punctul meu de vedere, pe care Timișoara îl are, în comparație cu Clujul este lipsa pub-urilor și a localurilor cât de cât ok. De aceea, dacă veniți prin Cluj, vara, vă recomand Grădina Boemă, pe timp de seară. Ce îmi mai place la acest oraș este relieful, pentru că m-am plictisit de cel plat din Timișoara. Cum eu mă dau foarte mult cu bicicleta, aici cred că ar fi mai interesant și mai obositor totodată.

1000094_174262716081432_1166299341_n

Foto: Grădina Boemă

Spunându-i unei prietene cât de rău îmi pare că nu stau mai mult pe aici, sugestia ei de a păstra Clujul ca un loc de evadare când mă plictisesc în Timișoara, mă face să fiu mai încântată. De altfel, orice loc poate deveni plictisitor dacă ajungi să stai foarte mult timp în el.

 

 

 

 

Choose one ~Social life – Life~

Da, mi-a venit iar dorul de scris, ploaia mă face să gândesc mai mult şi ce poti face într-o zi ploioasă? Stai pe Facebook, te uiţi la un film dacă nu eşti prea plictisit şi cei mai inteligenţi ar spune că citesc o carte.

rain

Poate mai bine alegeam şi eu o carte decât să îmi bat capul cu toate postările de pe Facebook, recunosc am găsit câteva şi mai interesante. Îmi place că toată lumea acum e interesată de competiţia cu finalitate la  Monaco, în care şi România e prezentă. Nu spun că e un lucru rău, dar unii sunt conştienţi de eveniment doar atunci când dau share şi după câteva zile uită. Totuşi în ziua în care ei uită, cineva le vede postarea şi aşa apare o persoană, două, trei care să se gândească şi la românul nostru. Personal, îi urez baftă.

Aşa păţim şi noi, avem un cont de Facebook pe care îl folosim foarte des. Lumea se uită una pe alta, dar reapare când cineva vorbeşte de ea printr-o postare sau chiar ea postează ceva. Oare cum ar fi dacă ar dispărea de pe reţelele sociale o parte a utilizatorilor? Partea mai nasoală e că nu prea suntem dornici să lăsăm internetul, avem persoane cu care vorbim doar cu ajutorul acestor reţele şi atunci ne complacem. Mai bine ne-am complace în mai multe întâlniri reale, nu pe Facebook.

La început mi s-a părut interesantă aplicaţia, dar parcă mi-ar plăcea ceva mai real, voi ce părere aveţi?

Vara şi aşteptările se topesc..

Încă din iarnă am început să mă gândesc la vara ce o să vină şi uite că a venit. Mă gândeam la cât mai multe lucruri pe care le-aş putea face pentru a avea o vară diferită de cele trecute.

Până acum 3 lucruri sunt diferite: am mai pus un an la vârsta mea, am terminat facultatea şi am mai puţine lucruri de făcut decât vara trecută. Numărul mai poate creşte, mai sunt câteva săptămâni bune de vară, având în vedere că anul trecut, ultima lună de vară a fost cea mai bună.

După mult timp petrecut printre cursuri, în faţa calculatorului, prinşi într-un scaun confortabil sau nu, vedeam cât mai multă lume dornică să facă orice, să meargă oriunde, dar până acum m-am înşelat. Nu m-am înşelat în privinţa mea, doar că unele activităţi sunt mai frumoase când participă mai multă lume.

Tot timpul am avut  puţină atitudine băieţească în mine, am preferat să fac ceva mai greu în timpul liber decât un simplu stat la terasă, ceva care să mă solicite mai mult. De când cu smartphone-urile, orice activitate statică ne face să fim cât mai tentaţi  conturile de Facebook , iar acest lucru nu face din noi o smartgeneration, de aceea prefer orice altceva.

hat

Poate aşteptările mele sunt mai complicat de realizat, pentru că mi-ar plăcea să am fiecare zi  plină, dar deocamdată am reuşit să fac câte ceva în fiecare zi. Ce-i drept, drumeţiile pe care le visam la munte nu sunt posibile din cauza vremii, nu a oamenilor. Când o să avem o vară în care să menţinem asteptările şi dorinţele  la o temperatură constantă, poate o să ne devenim mai smart.