Cum ar fi arătat viaţa mea până acum dacă nu mă năşteam în România?

Păi, în primul rând sigur nu scriam articolul ăsta, poate chiar mai rău, scriam ceva despre cât de frumoasă este societatea românească.

.Steag-Romania-Drapel-Tricolor-Basarabia-Transilvania

Am avut iar de-a face cu sistemul, cu cel al ţării şi în acelaş timp cu cel nervos, din mine. Mi-am adus aminte de toate lucrurile bune pe care ţara ni le oferă şi noi, fiind oameni orgolioşi ca de obicei, nu suntem recunoscători de nimic. Da, sunt ironică, pentru că nu are cum să fie adevărat nimic din ce am spus, din nefericire. Tot mă gândeam, cum ar arăta România goală? fără pic de om în ea? Probabil ca un scenariu din The Walking Dead, dar nu îmi pot imagina cine ar juca rolul de zombii ori ar pleca şi zombii de aici.

Desigur, par rea în opinia unora, dar dacă aş fi avut parte măcar de un lucru bun, de o idee bună pusă în aplicare, m-aş fi răzgândit. Am văzut multe păreri de genul „Toată lumea se plânge şi nimeni nu face nimic, să schimbe ceva sau fii tu schimbarea pe care o vrei în lume”. La fel ca multe alte sfaturi pe care lumea le dă, toate rămân la stadiul de sfat, pentru că e mai uşor să spui ceva decât să faci. Chiar dacă există persoane care nu se plâng şi vor să facă ceva, părerea lor este cam nulă dacă nu există o majoritate.

Îmi trec prin minte oamenii din Pungeşti, care s-au zbătut mult pentru pământul lor şi care, chiar dacă au primit ajutor  de la persoane care nu locuiau acolo, nu au reuşit să schimbe mare lucru. Deci asta cu plânsul şi acţiune zero a fost încercată şi nu a dat rezultate. De aceea cu „Fii tu schimbarea” nu prea ştiu ce să zic, că de unul singur e şi mai greu. Mulţi  fac schimbarea pentru ei şi pleacă afară, puţini se mai şi întorc să schimbe ceva şi aici.

Cu toate că ziceam că nu mi-a oferit ţara nici un lucru bun şi că aş fi avut altă viaţă dacă nu eram născută aici, poate că am fost prea generală. Mi-a oferit nişte părinţi şi o soră mai mare (plecată din ţară tocmai pentru a face lucrurile mai bune pentru familia ei şi pentru noi, care am rămas acasă), care se zbat pentru mine, să îmi fie bine şi să nu îmi lipsească nimic din ce mă ajuta să trăiesc. Să trăiesc sună cam trist, însă există multă lume care chiar nu are din ce să trăiască şi asta e cu adevărat trist. Sunt recunoscătoare pentru tot ce am şi îmi pare rău că nu pot schimba foarte multe. Acum mă gândesc să plec şi eu, cu toate că aş fi egoistă şi mi-aş lăsa parinţii singuri…

Cu siguranţă, pe viitor, fiecare (cei de vârsta mea în special) ar trebui să ne gândim la ce am putea să le oferim copiilor noştri şi cum ar putea să trăiască ei mai bine, în comparatie cu noi. Ar trebui ca ei nici să nu îşi pună întrebarea „Cum ar fi arătat viaţa mea până acum dacă nu mă năşteam în România?”, ci dacă am alege să plecăm din ţară şi să venim cu ei doar în vacanţe în România, să fie „Cum ar fi fost viaţa mea dacă mă năşteam în Romania?”.

Ca de încheiere vă las un video foarte drăguţ pe care l-am găsit zilele trecute şi care se potriveşte cu ce v-am povestit.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s